You don't have any slide!

Arhivă evenimente

Galeria de Artă

Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna“ Bulevardul Republicii, nr. 33  Galeria de artă&nb...

Planetarium

Planetariul   Str. Armand Călinescu, nr. 44Corpul C, intrarea dinspre Bulevardul Eroilormarţi...

Cercetare Ştiinţifică

Cercetare Științifică Muzeul Judeţean Argeş are o tradiţie în cooperarea, ca parte contractantã, cu...

Expoziţia temporară

Regal Automobilistic la Muzeul Judeţean Argeş Muzeul Judeţean Argeş – Secţia Muzeul Sportului Arg...

  • Galeria de Artă

  • Planetarium

  • Cercetare Ştiinţifică

  • Expoziţia temporară

Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Rucar Bran

Ansamblul Monumental de la Mateiaș

24.09.2016

Lansare de carte "Grupul operativ de acoperire Rucăr-Bran" și depuneri de coroane cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la luptele din zona Rucăr-Bran din Primul Război Mondial

"...Băieți, să aveți curaj! Cu Dumnezeu înainte! Cine va fi să moară, va muri și aici, cum moare și acasă! Și apoi dacă zilele ne vor fi numărate, mai bine să murim aici luptând, ca vitejii pentru patrie! Cine moare pentru țară, e fericit pe lumea cealaltă. Dumnezeu ne va ajuta! Înainte copii!"
Cu aceste vorbe simple își îmbărbăta soldații maiorul Șonțu, erou al Războiului de Independență. La patru decenii distanță, cu aceleași vorbe, ofițerii armatei române le ridica moralul trupelor ce se avântau în focul luptelor din 1916.

3

O delegație din conducerea Uzinelor Dacia-Renault a vizitat în această dimineață, Muzeul Județean Argeș.

 

DSC 5160ok

Pădurea-parc „Trivalea”. Expoziție în natură

Cărți poștale istorice (1900-1940) din colecția Muzeului Județean Argeș

Bine aţi venit la această expoziţie foto-documentară în natură!

Încercăm astfel să rememorăm şi să recreăm unele aspecte ale Parcului Trivalea ce ţin de evoluţia istorică a oraşului nostru. Pentru aceasta au fost selectate din colecţia Muzeului Județean Argeș 36 de cărţi poştale ilustrate dintre cele mai reprezentative pentru începuturile parcului Trivalea, imagini de la începutul şi din primele decenii ale sec. XX (circa 1900-1940).

Fiecare fotografie a fost amplasată cât mai aproape de locul din parc ilustrat de aceasta sau de locul în care a fost poziţionat obiectivul aparatului de fotografiat acum un secol. Explicaţiile fiecărui panou sunt disponibile accesând codurile QR.

Avem speranţa ca această imagine în oglindă trecut-prezent să vă încânte, iar printr-o plimbare agreabilă de-a lungul celor 36 de clişee pe care le veţi întâlni împrăştiate peste tot în parc, să rămâneţi tot mai seduşi de valoarea şi frumuseţea acestui adevărat „plămân verde” al Piteştiului. Deopotrivă parte a istoriei oraşului şi monument al naturii, Trivalea merită atenţia, respectul şi protecţia noastră.

Vă mulţumim şi vă dorim o vizită cât mai reconfortantă şi instructivă! 

*

Expoziţie organizată de Consiliul Judeţean Argeş – Muzeul Judeţean Argeş,

cu sprijinul Primăriei Municipiului Piteşti

Selecţie patrimoniu, concept expoziţional, texte: dr. Dragoş Măndescu

Prelucrare grafică, layout: Daniel Răcăşanu

Studiu amplasament, concordanţă vizuală: dr. Dragoş Măndescu şi drd. Ion Dumitrescu

Conservator patrimoniu: Alina Oprea

Manager Muzeul Judeţean Argeş: Lect. univ. dr. CORNEL POPESCU

1. Parcul Trivalea, Aleea Mare. Intrarea în parc, de-a lungul Şoselei Trivalea. Circulată, 1904 („Souvenir Piteşti, de la Victor pentru Ella. 1907, 1 Martie”).

2. Parcul Trivalea, zona centrală cu bufetul şi podul peste Valea Stancii. Circulată, 1907.

3. Parcul Trivalea, zona centrală cu bufetul şi podul peste Valea Stancii. Circa 1910.

4. Parcul Trivalea – Vedere dinspre rondul central (locul de întoarcere a birjelor ce veneau din oraş) către versantul sudic al Văii Stancii. În stânga se vede bufetul-berărie, iar în planul îndepărtat din dreapta, pe o terasă amenajată în pădure, pe locul pavilionului de astăzi, se vede chioşcul pentru fanfară (construit în 1906). Înainte de primul război mondial, dar şi în perioada interbelică, în acest chioşc evolua, în unele perioade chiar zilnic, fanfara garnizoanei militare Piteşti, contractată de Primărie. Imagine de la circa 1920.

5. Parcul Trivalea, rondul central. Acesta era locul „staţiei” pentru birjele ce aduceau în parc locuitorii oraşului şi vizitatorii dornici a-şi petrece timpul liber în natură. Circulată, 4 iulie 1914.

6. Parcul Trivalea, rondul central. Statuia lui Mihail Manolescu, autor Mihai Onofrei. Statuia a fost dezvelită în 1933 și înlăturată după 1947. Mihail Manolescu, prefect al județului Argeș între anii 1895-1899, este cel care a contribuit hotărâtor la crearea parcului Trivalea. Circulată, 24 iulie 1943.

7. Parcul Trivalea, rondul central. Statuia lui Mihail Manolescu, autor Mihai Onofrei. Statuia a fost dezvelită în 1933 și înlăturată după 1947. Mihail Manolescu, prefect al județului Argeș între anii 1895-1899, este cel care a contribuit hotărâtor la crearea parcului Trivalea. Circulată, 22 mai 1941.

8. Parcul Trivalea. Rondul central și aleea principală (Șoseaua Trivalea). Circulată, 20 iulie 1907.

9. Parcul Trivalea. Rondul central și aleea principală (Șoseaua Trivalea). Circulată, 18 august 1930.

10.  Rondul central și Șoseaua Trivalea, vedere către oraș. Circulată, 31 august 1904.

11. Rondul central și aleea principală (Șoseaua Trivalea). Circa 1900.

12. Parcul Trivalea, memorialul Ion C. Brătianu (Ilustrată, colecţia Gh. Frunză). Bustul lui Ion C. Brătianu, autor Dimitrie D. Mirea, a fost amplasat iniţial în această structură impozantă neoclasică, în anul 1904. Locul exact al pavilionului în cadrul parcului Trivalea nu se mai cunoaşte, dar este foarte posibil să fie cel sugerat de orientarea vizuală a panoului de faţă. Oricum, construcţia nu a rezistat decât câţiva ani. Pavilionul a fost deteriorat de alunecările de pământ, iar bustul a fost mutat, probabil în 1906, în centrul oraşului, în scuarul de lângă Biserica Sf. Nicolae şi Sf. Pantelimon (Biserica cu Ceas). După patru decenii, în 1946, bustul a fost îndepărtat, pierzându-i-se urma. Biserica cu Ceas a fost şi ea demolată în 1962.

13. Parcul Trivalea, zona centrală cu bufetul şi chioşcul dintre rondurile de flori. Circulată, 19 aprilie 1911.

14. Parcul Trivalea, zona centrală. Circa 1942.

15. Parcul Trivalea, zona centrală. Circulată, 27 iunie 1925 („Sunt bine şi examenul merge!”).

16. Parcul Trivalea, zona centrală cu bufetul. Circa 1920.

17. Parcul Trivalea, aleea către Papucești (astăzi Cartierul Trivale). Circulată, 26 august 1924.

18. Parcul Trivalea, aleea către Papucești (astăzi Cartierul Trivale). Circa 1924.

19. Schitul Trivalea, vedere dinspre sud-vest. Circulată, 2 octombrie 1928.

20. Parcul Trivalea, Aleea Mare (Șoseaua Trivalea) în zona podului peste Valea Stancii. În plan îndepărtat, către vest, se observă Ocolul Silvic Trivalea. Clădirea şi foişorul din faţa acesteia au fost demolate, astăzi se mai păstrează doar urmele fundaţiilor. Circa 1910.

21. Ocolul Silvic Trivalea. Clădirea şi foişorul din faţa acesteia au fost demolate, astăzi se mai păstrează doar urmele fundaţiilor. Circulată, 18 iunie 1909.

22. Schitul Trivalea, vedere dinspre est. Circulată, 30 iulie 1908.

23. Schitul Trivalea, circa 1907-1908.

24. Parcul Trivalea. Chioșc și alei din zona centrală. Circulată, 21 iulie 1928.

25. Parcul Trivalea. Aleea către bufet. Circulată, 11 mai 1920.

26. Parcul Trivalea, rondurile de flori din zona centrală. Circulată, 1922.

27. Parcul Trivalea, zona centrală. Circulată, 1912.

28. Parcul Trivalea. Bufetul-berărie. Circulată, 30 octombrie 1929.

29. Una dintre cele mai vechi imagini de ansamblu a zonei centrale din parcul Trivalea, circa 1900.

30. Parcul Trivalea, Grota. Circulată, 24 martie 1920.

31. Parcul Trivalea, Grota. Circulată, 1907 („Souvenir Piteşti, de la Victor pentru Ella. 1907, 1 Martie”).

32. Grota din mijlocul parcului Trivalea, 1905.

33. Grota din mijlocul parcului Trivalea. Circulată, 1926 („Domnişoarei Eleonora Popescu, Str. Unirii 15, Loco. Am aşteptat, aştept, şi voiu aştepta răspunsul Dtale. Acelaş, J. Gh. 1926 Noiembrie 6 după 5, Piteşti”).

34. Parcul Trivalea, zona centrală. Podul de lângă Grotă. Circulată, circa 1930.

35. Parcul Trivalea, zona centrală. Podul de lângă Grotă. Circulată, 21 iulie 1930.

36. Aleea pietonală ce ducea dinspre Papuceşti către Parcul Trivalea. Circa 1920

*

Pentru a afla mai multe despre Parcul Trivalea, vă recomandăm:

S. Cristocea, E. Rotaru, R. Maschio, Piteștiul de altădată. O istorie ilustrată, Editura Ordessos, Pitești, 2011.

D. Măndescu, Coordonatele și dinamica funcțiunii de loisir a orașului Pitești, de-a lungul ultimelor două secole, în „Historia Urbana” (Academia Română – Comisia de Istorie a Oraşelor), XX, 2012, p. 161-181.

V. Novac, Parcul Trivalea, în „Argesis. Studii şi Comunicări” (Muzeul Judeţean Argeş), Seria Istorie, XIII, 2014, p. 395-422

Invitatie

 

"Dunărea, Dobrogea, Delta"
 
    Muzeul Județean Argeș vernisează miercuri, 7 septembrie expoziţia de fotografie: „Dunărea, Dobrogea, Delta". Vernisajul va avea loc la ora 11:00 la Galeria Națională de Artă Naivă din bulevardul Eroilor. Colecţia reuneşte o selecţie de 60 fotografii color, realizate în diferite perioade ale anului, reflectând aspecte ale patrimoniului natural al judeţului Tulcea: peisaje, floră, faună, cu accent pe habitate şi specii rare şi protejate. 
     Amplasarea geografică, ca acteristicile istorice, spirituale şi etnice fac din Dobrogea cel mai atractiv şi interesant loc al României, diversitatea fiind principala sa caracteristică. Peisajul Dobrogei şi legendele locului au fascinat întotdeauna pe cei ce au trecut prin acest ţinut, fie ei călători, cotropitori, localnici ori artişti. Iar autorii fotografiilor sunt recunoscuţi pentru profesionalismul şi dragostea lor pentru natura dobrogeană: Mihai Baciu, Iliuţă Goean, Valeriu Leonov, Daniel Petrescu şi Mihai Petrescu.
 
Secţia Relaţii Publice,
Muzeul Judeţean Argeş

Tricolor

La multi ani limbii romane

          31 august a fost legiferată ca zi festivă în 2013, pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională.

          Peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română se predă în şcoli din 43 de ţări şi este vorbită oficial în 20 de state în care există comunităţi mari de români.

 

Limba noastra-i o comoara                                      
In adancuri infundata
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
 
Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
 
Limba noastra-i numai cantec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.
 
Limba noastra-i graiul painii,
Cand de vant se misca vara;
In rostirea ei batranii
Cu sudori sfintit-au tara.
 
Limba noastra-i frunza verde,
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
 
Nu veti plange-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cat ii de darnic
Graiul tarii noastre draga.
 
Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le 'nsirate, -
Te-nfiori adanc si tremuri.
 
Limba noastra ii aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spiue-n hram si-acasa
Vesnicele adevaruri.
 
Limba noastra-i limba sfanta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plang si care o canta
Pe la vatra lor taranii.
 
Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii-n care geme.
 
Strangeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Si-ti avea in revarsare
Un potop nou de cuvinte.
 
Rasari-va o comoara
In adancuri infundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
 
Poezia Limba noastra
de Alexei Mateevici

 

INVIT     

  În data de 26 august 2016 , Instituția Prefectului Județului Argeș în parteneriat cu Muzeul Județean Argeș organizează în cadrul manifestărilor „Argeșeni valori naționale” evocarea personalității lui Nicolae Dobrin.

         La orele 11:30 depunere de flori la bustul marelui fotbalist, iar la 12:30 în amfiteatrul Muzeului Judetean Argeș  un simpozion dedicat celui care a fost Nicolae Dobrin. Vor participa membrii familiei Dobrin, foști jucători ai echipei F.C. Argeș și reprezentanți ai F.R.F.

ZAPIS 1               Dracula Fest

Ţepeş revine la Cetatea Poenari

- domnitorul se va trage-n poză cu vizitatorii

Sambata, 20 august, pe seară, într-o atmosferă medievală, Cetatea Poenari va prinde viaţă. Evenimentul se desfăşoară în cadrul Festivalului Naţional „DraculaFest”, editia a opta, sub egida „Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului”, manifestări organizate de Consiliul Judeţean Argeş.

 

 

Începand cu ora 19.00, la baza scarilor care urca la cetate, spectatorii vor primi programul evenimentului, o bocceluţă cu merinde si apa, aşa cum a fost tratat şi domnitorul Vlad Ţepeş de către arefeni in urma cu mai mult de jumătate de veac. Publicul va asista la un spectacol inedit, sus, la Cetatea Poenari. De la ora 20.00, însuşi voievodul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, va retrăi alături de public atmosfera încărcată de istorie a vremurilor apuse, dar şi adaptări moderniste ale tematicii medievale.

Menţionăm că toţi cei care vor urca la cetatea lui Ţepeş trebuie să se doteze cu lanterne pentru a lumina, la coborâre, cele 1.480 de trepte. Şi-ar putea aduce în acest fel contribuţia la împlinirea spectacolului nocturn. Accesul la cetate pentru acest eveniment este liber, în limita spaţiului disponibil. Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Argeş prin Muzeul Judetean Arges si Teatrul Alexandru Davila si în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Arefu. 

inv. BURCA 2016 page 001

         Muzeul Judeţean Argeş, vă invită miercuri, 27 iulie 2016, ora 14.00,  la Galeria Națională de Artă Naivă, unde va  avea loc vernisajul expoziţiei aniversare "79 de ani de viață a pictorului Nicolae Burcă ".

      Născut la 27 iulie 1937 în localitatea Pitești, pictorul Nicolae Burcă a participat la toate expozițiile naționale și interjudețene organizate în țară din 1990 până în prezent.

       Pentru lucrările realizate de el a primit de-a lungul anilor şase premii de excelenţă şi titlul de Fiu al Argeşului în 2007. A expus numeroase tablouri şi la Bucureşti, iar Muzeul Judeţean Argeş i-a cumpărat nu mai puţin de 63 de lucrări pentru a le păstra în patrimoniul său. Îi place arta naivă pentru că este realistă şi nu ar renunţa niciodată să picteze lucrurile exact aşa cum le vede el.

       Pentru Nicolae Burcă, arta nu este numai un hobby, dar şi un mijloc de terapie spirituală, fiindcă l-a ajutat să treacă mai uşor peste greutăţile vieţii şi problemele de sănătate.

       Expoziţia va rămâne deschisă în perioada 27 iulie – 27 august 2016, la sediul Muzeului Judeţean Argeş, intrarea din Bulevardul Eroilor, aceasta putând  fi vizitată de miercuri  până  duminică, între orele 9.00 – 17.00.

       

        Secția Relații Publice
       Muzeul Județean Argeș
Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561