Schitul Trivalea a fost construit între anii 1687 și 1688 de către Varlaam, mitropolitul Țării Românești, în pădurea cu același nume. A fost restaurat de mai multe ori.

Biserica catolică a fost construită, în 1896, de comunitatea catolică din Pitești, pe str. Șerban-Vodă, astăzi str. Victoriei. Poartă hramul Sfântului Anton.

Primăria Pitești a fost construită între 1885 și 1886, după planurile arhitectului Ioan N. Socolescu, și a fost inaugurată la 30 octombrie 1886,

în timp ce primar al orașului era N. Constantinescu. După mutarea Primăriei, în 1970, în sediul actual, de pe str. Victoriei, nr. 84, clădirea a fost dată Muzeului Județean Argeș, unde, în mai 1971, a fost organizată Galeria de Artă Rudolf Schweitzer-Cumpăna.

Clădirea în care funcționează, astăzi, Colegiul Național Ion C. Brătianu a fost construită între anii 1897 și 1899, după planurile arhitectului Alexandru Băicoianu, în timp ce director era profesorul Nicolae Gh. Dumitrescu.
La punerea pietrei de fundație, la 5 octombrie 1897, au participat, printre alții, Dimitrie Sturdza, președintele Consiliului de Miniștri, și Spiru Haret,

ministrul Instrucțiunii Publice. La recepția lucrării, care s-a făcut la 26 octombrie 1899, a fost prezent și prefectul județului, I. Comăneanu.

Biserica Sf. Nicolae a fost construită în anul 1812, la intersecția străzilor Șerban-Vodă și Doamna Bălașa, cu cheltuiala mahalagiilor și a altor creștini, în locul alteia ce a fost grav avariată de cutremurele din 1802, 1804 și 1812.

Schitul Buliga a fost construit în anul 1745, de negustorul piteștean Martin Buliga și de jupâneasa sa, Neacșa. A fost demolat în 1897, pentru a se construi, în 1898-1899, Palatul Administrativ, astăzi sediul Muzeului Județean Argeș.

Palatul Administrativ a fost construit între anii 1898 și 1899, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarol, pe locul rămas liber după demolarea Schitului Buliga.

Aici a funcționat Prefectura Argeș (1899-1950, 1968-1970) și Sfatul Regional Argeș (1950-1968), iar din 1970 clădirea a fost atribuită Muzeului Județean Argeș.

Biserica Maica Precista a fost construită, potrivit tradiției, în 1540, de călugărițele Magdalena și Dorotheia, iar în 1794, fiind distrusă de incendiu, a fost edificată din piatră.

Șubrezită în urma curtremurelor de la începutul sec. XIX, a fost reparată în 1859 și 1864, adăugându-i-se și un pridvor. Între 1930 și 1933 a fost restaurată, căpătând forma de astăzi. A fost reparată ultima dată în 1968.

Biserica Domnească Sf. Gheorghe a fost ridicată în anul 1656 de către domnul Constantin Șerban Basarab și soția lui, Doamna Bălașa.
Imaginea actuală datează din anii 1967-1968, când a fost restaurată.

Biserica Sf. Vineri  a fost construită între anii 1903 și 1908 (de arhitectul Ion N. Socolescu și antreprenorul inginer Dimitrie Gh. Dima), în locul alteia, ridicată de vel-slugerul Ion Ungurelu și jupan Hagi Țenea, în 1817-1819.

Piatra de temelie a Hălii de Carne a fost pusă la 28 decembrie 1913, de primarul Alexandru Dumitrescu. A fost terminată în anul 1922, când primar era avocatul Marin V. Popescu.

În anul 1924, în subsolul halei a fost pusă în funcțiune o fabrică de gheață și un frigorifer. A fost demolată începând cu data de 23 martie 1967, în locul ei fiind construită clădirea Prefecturii Argeș.

Biserica Mavrodolu a fost construită între 1815 și 1818, de căminarul Ioan Mavrodolu, în locul unei biserici de lemn edificate în anul 1752 de către Ene cupețul.