Activitatea muzeului in perioada pandemiei Covid-19

CARABUS (HYDROCARABUS) VARIOLOSUS Fabricius, 1787

(GÂNDACUL DE APĂ)

Nae Lotrean

 

Dispariția speciilor de plante și animale este un proces natural al evoluției vieții, dar, mai ales în ultimele două secole, datorită presiunii exercitate de om asupra mediului natural, rata dispariției speciilor a crescut de aproape 1000 de ori[1]. Atunci când speciile devin rare sau dispar, mediul natural suferă, echilibrul său este afectat, deseori cu consecințe negative pentru om. De cele mai multe ori, dispariția unei specii antrenează declinul și pierderea altor specii, apare o reacție în lanț greu de controlat și cu urmări imprevizibile. Trebuie să fim conștienți că protejarea speciilor rare este importantă pentru oameni, deoarece biodiversitatea asigură suportul existenței, și perpetuării vieții și dezvoltarea durabilă a societății umane. Când salvăm speciile rare ne salvăm în cele din urmă pe noi, oamenii.

În acest context, am ales să prezentăm o specie rară, un gândac (coleopter) asociat cu habitatele forestiere umede, puțin perturbate de activitățile umane.

 

       Carabus variolosus Munții Iezer Păpușa

 

Carabus variolosus Munții Iezer-Păpușa, 2018 (foto, N. Lotrean).

        Carabus variolosuseste un gândac (Clasa: Insecta, Ordinul: Coleoptera, Familia: Carabide) de talie relativ mare, lungimea corpului variază între 20 și 33 mm. Corpul este negru, fără luciu metalic. Elitrele (aripile anterioare, chitinizate, groase, tari, cu rol de protecție), puternic convexe, rugoase, cu umeri proeminenți, prezintă o sculptură caracteristică formată din patru rânduri longitudinale de carene întrerupte de gropițe adânci, de unde și numele de variolosus (pustulele variolei, după vindecare, lăsau pe piele cicatrici rotunde, adânci, ca niște gropițe). Ornamentația elitrelor este inconfundabilă, motiv pentru care specia este ușor de recunoscut. Masculii se deosebesc de femele prin morfologia tarsului anterior (tars = ultimului segment al picioarelor format din 5 articole), primele articole sunt lățite și căptușite ventral cu peri[2]. Aripile posterioare, membranoase, sunt insuficient dezvoltate pentru a putea zbura. Carabus variolosus este o specie higrofilă, întâlnită în imediata apropiere a apelor permanente, curgătoare sau stagnante (izvoare, pâraie, râuri mici și zone mlăștinoase), din pădurile naturale sau aproape naturale de foioase, în care predomină: arinul, fagul sau carpenul. Este considerată o specie indicator pentru

        


[1] Milton Kazmeyer. 2018. How do the extinctions of other creatures affect humans directly? https://sciencing.com/extinctions-other-creatures-affect-humans-directly-20692.html.

[2] Panin S. 1955. Familia Carabidae (gen. Cychrus Fabricius și gen. Carabus Linné). Fauna R. P. R. Insecta. Volumul X. Fascicula 2. Editura Academiei R. P. R. 148 p. + XIX planșe.

 

zonele umede din pădurile de fag (Fagus sp.) și stejar (Quercus sp.)[1], [2]. Evită habitatele cu sol acid din pădurile dominate de conifere (descompunerea „acelor” de conifere duce la creșterea acidității solului). În România, specia este prezentă din zona stejarului până la 1700 m altitudine.

Carabus variolosus Munții Călimani 2013

Carabus variolosus Munții Călimani, 2013

(foto, N. Lotrean).

          Adulții pot fi întâlniți din a doua jumătate a lunii aprilie până la începutul lunii octombrie, cu un maxim în perioada mai-iulie. Iernare are loc în stadiul de adult (imago) în interiorul buștenilor și trunchiurilor putrede sau în adăposturi construite în solul umed; frecvent, în interiorul aceluiași buștean pot ierna 3-4 sau mai multe exemplare, alături de alte specii din genurile Carabus și Cychrus.

Carabus variolosus este un prădător nocturn, ziua stă ascuns sub pietrele sau buștenii din apropierea apei. Se hrănește cu: melci acvatici, crustacee (amfipode), larve de insecte, mormoloci, pești mici. Când vânează intră în apă; poate rămâne sub apă 20-30 de minute[3].

Carabus variolosus Munții Leaota, 2016

(foto, N. Lotrean).

În Europa, specia este întâlnită în: Bulgaria, Cehia, Muntenegru, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia, Slovacia, Ucraina[4], [5]. În România, specia a fost identificată în Podișul Moldovei lângă Iași și în tot lanțul Carpatic, în păduri de foioase, unde ocupă habitate foarte restrânse. În județul Argeș,


[1] Matern A., Drees C., Meyer H., Assmann T. 2008. Population ecology of the rare carabid beetle Carabus variolosus (Coleoptera: Carabidae) in north-west Germany. Journal of Insect Conservation, 12 (6): 591-601.

[2] Tatole V., Iftime A., Iorgu E. I., Iorgu I., Oțel V. 2009. Speciile de animale Natura 2000 din Romania. Imperium Print - Centrul Incubator de Afaceri (CIAF). București. 174 p.

[4] Carabus (Hygrocarabus) variolosus. https://fauna-eu.org/cdm_dataportal/taxon/f945b467-178b-46a1-b2be-98d89 df68bac; Iorgu Ionuț Ștefan (Ed.). 2015. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România. https://www.ibiol.ro/posmediu/pdf/Ghiduri/Ghid%20de%20monitorizare%20a%20speciilor%20de%20 nevertebrate.pdf

[5] Iorgu Ionuț Ștefan (Ed.). 2015. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România. https://www.ibiol.ro/posmediu/pdf/Ghiduri/Ghid%20de%20monitorizare%20a%20speciilor%20de%20 nevertebrate.pdf

Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561