Activitatea muzeului in perioada pandemiei Covid-19

RÂNDUNICA, PASĂREA ANULUI 2020

Adrian Mestecăneanu

 

Pasărea anului este un eveniment răspândit în întreaga Lume, în țările cu o bogată tradiție ornitologică. Inventat în Marea Britanie și lansat la noi în urmă cu două decenii, de Societatea Ornitologică Română (Szabó, 2001), el presupune implicarea publicului, care votează, din mai multe propuneri făcute de experți, specia preferată. În acest fel, pasărea anului 2020 a fost declarată mătăsarul de cidru, în Statele Unite ale Americii (https://www.aba.org/), pasărea rinocer, în Africa de Sud (https://www.birdlife.org.za/), prepelița, în Spania și Portugalia (https://www.theportugalnews.com/), turturica, în Germania (https://www.dw.com/), lăstunul de casă, în Cehia (https://news.expats.cz/), rândunica, în România, etc. Barza albă, gâsca cu gât roșu, pelicanul creț și codalbul au fost contracandidații din acest an din țara noastră, toate fiind specii carismatice, bine cunoscute de pasionații de natură și îndreptățite să concureze pentru acest titlu (https://www.sor.ro/).

 

randunica

Rândunică la cuib (sursa:https://ro.wikipedia.org/).

 

Dacă ne uităm în dicționar (https://dexonline.ro/), pentru rândunică vom găsi și alte înțelesuri (animale cornute, coamă de acoperiș, pânză de catarg, mușchi al porcului etc.), de obicei regionale, cu referire la penaj, coada ori corpul păsării, dar și numeroase forme compuse (rândunica-Domnului – codobatură, rândunică de oraș – lăstun de casă, rândunică-de-mare – un pește, coada-rândunicii – un fluture, rochița-rândunicii – o plantă ș.a.) care nu reflectă altceva decât buna relație stabilită de această viețuitoare, de-a lungul vremii, cu oamenii. Sufixul –ică, un diminutiv adăugat la rădăcina cuvântului rândunea, un alt nume al păsării, întărește această afirmație. Originea lexicală în latinescul hirundo, astăzi, denumirea științifică a genului, reflectă, de asemenea, lunga sa conviețuire cu noi, începută pe când omul încă se mai adăpostea în peșteri, numele științific al speciei, rusticus/a, indicând, de altfel, predilecția sa pentru habitatele rurale (http://pasaridinromania.sor.ro/). Numită peste tot la fel, indiferent de zona țării (Băcescu, 1961), constituie o prezență firească în viața omului de la sat, fiind subiectul multor credințe și superstiții, adesea cu rol de protector. Astfel, din bătrâni se spune că vine din țările calde, întotdeauna la data de 25 martie, de Buna Vestire, sau că cel care îi distruge cuibul rămâne paralizat, își pierde casa într-un incendiu provocat de păsărea care aduce paie aprinse, în semn de răzbunare, va fi lovit de ghinion ori va avea mai puțin lapte de vacă. La fel, se crede că rândunicile au dat Maicii Domnului vestea că Iisus va învia la 3 zile după răstignire, fapt pentru care au fost binecuvântate, sau, în unele colinde, că l-au trezit pe Dumnezeu și, de aceea, au fost blestemate.  Sosind   în   apropierea Paștelui,   au   fost   asociate cu Răstignirea lui Hristos. În vechime, se considera că semnifică vindecarea, speranța, prosperitatea, fertilitatea și instinctele materne, era asociată cu ideea de noroc, iar, în Germania, ca pasăre a Maicii Domnului, constituia un simbol al feminității și al aspectelor pozitive. Se credea că ne poate arăta drumul, atunci când suntem în impas, și că este „pasărea libertății”, deoarece nu s-ar împerechea în captivitate. Și astăzi, unii spun că reprezintă un semn că cineva ți-a provocat suferință sau un conflict recent și că trebuie să te eliberezi de toate grijile și durerile trecutului (https://ro.wikipedia.org/, https://jorjette.ro/, Gorovei, 1915). În ceea ce privește absența din timpul iernii, mult timp a dăinuit explicația că toamna se ascundea în nămolul de pe fundul lacurilor, de unde ieșea primăvara (Rudescu, 1958). Pe de altă parte, rândunica este personaj în mituri și legende. Astfel, conform mitologiei europene şi asiatice, şi-ar fi pierdut penele din mijlocul cozii, deoarece ar fi furat focul de la zei, pentru a-l aduce oamenilor, iar, după o legendă biblică, ar fi căpătat mantaua de doliu, neagră şi lucioasă, îndurerată fiind de jertfa lui Iisus (Ion, 2003). În Estonia, unde este pasărea națională, o legendă locală spune că oricine va omorî o rândunică va orbi pe loc (https://www.globallocalliving.com/). De asemenea, rândunica apare în diverse povești, precum cea în care se vorbește de o fată frumoasă, păstor de oi, care și-a părăsit prietenul îndrăgostit de ea, prefăcându-se în rândunică și zburând pe geam (https://jorjette.ro/), dar și în cântece pentru copii, unde este considerată unul dintre vestitorii primăverii.


Câți dintre noi mai recunoaștem, astăzi, rândunica, când, benevol sau nu, ne-am îndepărtat de natură? Pentru majoritatea, principalul caracter de identificare îl reprezintă coada bifurcată, foarte evidentă la mascul, însă este posibil să o confundăm cu celelalte patru specii înrudite de la noi (lăstunul de mal, lăstunul de stâncă, rândunica roșcată și lăstunul de casă) sau cu gălăgioasele drepnele, aparținătoare altui ordin, care prezintă și ele aceeași trăsătură. Se deosebește după penajul negru, pe spate și pe piept, alb, pe dedesubt, și roșcat, pe gușă și pe față. Cântărește 16-24 de grame și are o lungime de 17-21 cm. Cuibărește în toată emisfera nordică, din zona Mediteranei, Asiei și Americii Centrale (în sud), până în Alaska, Scandinavia sau Siberia (în nord), unde este reprezentată de șase subspecii, iar iarna și-o petrece în Africa, la sud de Sahara, America de Sud și Centrală, sudul Asiei și nordul Australiei. În România, sosește încă de la finele lunii martie, instalându-se peste tot, cu excepția munților înalți, și plecă, în septembrie- octombrie, spre locurile de iernare din sud. Preferă zonele rurale, cu terenuri agricole, pășuni și pajiști, pe care le folosește pentru hrănire, iar, în orașe, cuibărește, mai ales, la periferie. Frecvent, ocupă teritoriile și cuiburile din anii precedenți, trăind izolat sau în mici colonii. Cuibul, realizat din noroi ranforsat cu fibre vegetale și căptușit cu păr și pene, este amplasat pe pereți, bârne și alte locuri propice din interiorul sau exteriorul construcțiilor. Începând cu luna aprilie, femela depune, aici, 2-7 ouă, pe care le clocește circa două săptămâni. După 18-27 zile, micuții ies la zbor, până la toamnă adulții crescând încă una, două generații de pui. Mănâncă insecte zburătoare, pe care le prinde din zbor, rareori păianjeni și alte artropode. Doar ocazional, consumă semințe sau fructe mici, în cartierele de iernare (http://pasaridinromania.sor.ro/). Are puțini dușmani naturali, cel mai de temut, în țara noastră, fiind șoimul rândunelelor. Cântecul este frumos, constând dintr-o serie de note puțin răgușite, încheiate cu un ciripit fin (Munteanu et al., 1999).

Deși numără milioane de exemplare (290.000.000 – 487.000.000, la nivel mondial, sau 29.000.000 – 48.700.000 de perechi, în Europa, și 500.000 – 1.000.000 de perechi, în România), per ansamblu, populația este în scădere, principala amenințare la adresa speciei fiind intensificarea agriculturii. Folosirea pe scară largă a pesticidelor reprezintă cea mai serioasă problemă, aceasta ducând la împuținarea drastică a insectelor, hrana sa de bază. “Apocalipsa insectelor” din unele zone, care înseamnă reducerea chiar cu peste 90% a biomasei acestora, a provocat nu numai dispariția rândunicilor, ci și a altor insectivore (http://pasaridinromania.sor.ro/). Pasărea trage, așadar, un semnal de alarmă, pesticidele omorând, de-a valma, insecte dăunătoare, dar și folositoare, precum albinele polenizatoare ale multor plante, inclusiv ale unor specii de arbori fructiferi, cu consecințe grave asupra biodiversității și economiei mondiale. Distrugerea cuiburilor, din cauza deranjului, și restrângerea locurilor de cuibărit, din cauza abandonului pe scară largă a satelor și gospodăriilor, constituie amenințări secundare la adresa ei.


Pasărea anului este o altă modalitate de a face oamenii să înțeleagă că natura este în pericol, iar rândunica, companionul nostru fidel de mii de ani, este una dintre ființele amenințate de modul nostru actual de trai. Este cazul să ne schimbăm felul de a fi și de a acționa și să luăm măsuri adecvate pentru protecția naturii, iar rândunica, cu siguranță, ne va mulțumi, vestindu-ne din nou primăvara și încântându-ne, an de an, cu glasul și drăgălășenia sa.

În acest context, rândunica va fi unul dintre exponatele lunii acestui an la Muzeul Judeţean Argeş.

Bibliografie

Băcescu M.C., 1961. Păsările în nomenclatura şi viaţa poporului român.

Editura Academiei Republicii Populare Române. 442 p.

Gorovei A., 1915. Credinţi şi superstiţii ale poporului român. Academia Româna. Din vieaţa poporului român. Culegeri şi studii. XXVII. Bucureşti. p. 285- 287.

Ion I., 2003. Păsările de pe Terra. Editura Porţile Orientului. Iaşi. 200 p.

Munteanu D., Bruun B., Delin H., Svensson L., 1999. Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. Octopus Publishing Group Ltd. 320 p.

Rudescu L., 1958. Migraţia păsărilor. Editura Ştiinţifică. 152 p.

Szabó J., 2001. Pasărea anului 2001 – sfrânciocul cu frunte neagră. Alcedo. 16: 6, 8.

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ndunic%C4%83

https://dexonline.ro/definitie/rândunică https://jorjette.ro/curiozitati-despre-randunica/

https://news.expats.cz/weekly-czech-news/common-house-martin-named- new-czech-2020-bird-of-the-year/ http://pasaridinromania.sor.ro/Randunica

https://www.aba.org/2020-bird-of-the-year-cedar-waxwing/ https://www.birdlife.org.za/bird-of-the-year-2020/ https://www.dw.com/en/germany-endangered-turtle-dove-is-2020-bird-of- the-year/a-50789572

https://www.globallocalliving.com/estonia/national-bird.html https://www.sor.ro/pasarea-anului-2020/ https://www.theportugalnews.com/news/quail-voted-bird-of-the-year- 2020/52865

Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561