Activitatea muzeului in perioada pandemiei Covid-19

IMPORTANȚA COLECȚIILOR MUZEALE DE ȘTIINȚELE NATURII 

Nicolae Lotrean

 

 

          În primul rând, dacă vorbim despre muzeu și colecții este bine să definim cele două noţiuni. Conform definițiilor date de Consiliul
Internațional al Muzeelor (ICOM), ulterior preluate și folosite în Legea muzeelor și a colecțiilor publice: „muzeu = instituţia de cultură, de
drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societăţii, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează,
comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane 
şi ale mediului înconjurător;
colecție = ansamblu de bunuri culturale şi naturale, constituit în mod sistematic şi coerent de către persoane fizice sau persoane juridice de
drept public ori de drept privat”1.

          Sub denumirea generică de colecții de Științele Naturii sunt grupate colecțiile de: zoologie (vertebrate şi nevertebrate), botanică, paleontologie, antropologie şi mineralogie, împărțite fiecare pe domenii. În cazul zoologiei, botanicii sau paleontologiei, aceste domenii, de regulă, corespund unităţilor taxonomice mari: încrengătură, clasă, ordin.

De ce sunt importante colecțiile de Științele Naturii? De ce societatea susţine, din punct de vedere material, constituirea, dezvoltarea şi conservarea acestor colecţii? Importanța lor este determinată de trei funcţii principale: cercetare ştiinţifică, instruirea şi educarea publicului și conservarea naturii2.

          Din punct de vedere ştiinţific, colecţiile de Științele Naturii au avut, au și vor avea un rol major în cercetarea biodiversităţii şi în studiile de sistematică şi taxonomie. „Exemplarele din colecţiile biologice formează un inventar fizic al biodiversităţii”, unele dintre ele fiind de o valoare inestimabilă, atât pentru prezent cât mai ales pentru generaţiile viitoare. În colecţii se păstrează „ex situ” exemplare aparținând unor specii dispărute, rare sau exotice, inaccesibile studiului în mediul lor natural sau accesibile, pentru observaţie în natură, unui număr foarte mic de persoane.

         Studiul materialul biologic, păstrat în colecţiile muzeale, a stat la baza elaborării principiilor şi normelor care clasifică şi ordonează diversitatea lumii vii. Practic, datele obţinute au fost folosite la realizarea cheilor de determinare care permit identificarea și clasificarea organismelor3.

         Un alt aspect important, legat de colecţiile de Științele Naturii, este reprezentat de informaţiile asociate fiecărui exemplar dintr-o colecţie, începând cu data şi locul colectării şi terminând cu precizarea caracteristicilor habitatului în care acesta a fost găsit. Aceste informaţii sunt folosite pentru elaborarea şi actualizarea hărţilor de distribuţie a speciilor, pentru urmărirea modificărilor climatice şi geologice sau pentru evaluarea şi monitorizarea stării de conservare a mediului4.

         Rolul educaţional reprezintă componenta cea mai cunoscută a colecțiilor de Științele Naturii, concretizată în: expoziții (permanente sau temporare) conferinţe, evenimente sau activităţi educative. Obiectivele finale sunt reprezentate de: informarea și educarea publicului, de completarea informaţiilor pe care vizitatorii le-au dobândit din alte surse, de actualizarea şi validarea ştiinţifică a conţinutului cursurilor predate în învăţământ, a textelor şi ilustraţiilor din publicațiile de popularizare și să nu uităm de petrecerea agreabilă a timpului liber5.

 __________________________________________

1 Legea nr. 311/2003, Legea muzeelor și a colecțiilor publice republicată în Monitorul Oficial al României, nr. 207 din 24 martie 2014. Art. 2 A Matter of Life and Death. A Matter of Life and Death. Natural Sciences Collections Association 2005. Online: http://natsca.org/files/publications/AMatterOfLifeAndDeath.pdf. 13 p.

3 Ibidem.

4 Ibidem.

5 Ibidem.

         Nu în ultimul rând, trebuie subliniat rolul instruirii şi educaţiei în ocrotirea naturii, prin sensibilizarea publicului faţă de problemele

actuale legate de protecţia mediului, a speciilor şi a habitatelor. Conştientizarea necesităţii conservării biodiversităţii, la nivel de ecosisteme,

specii, populaţii şi chiar la nivel cultural, este indispensabilă, deoarece biodiversitatea asigură suportul vieţii şi al dezvoltării sistemelor socio-

economice, reprezentând condiția primordială a existenței civilizației umane6.

 

fluturi exotici

Fluturi exotici din Colecția de Entomologie

a Muzeului Județean Argeș (foto, N. Lotrean).

 

 

 

 

           În acest context, putem plasa și colecţiile de Științele Naturii pe care le administrează Muzeul Judeţean Argeş.

Acestea însumează peste 40000 de piese din domeniile: entomologie, ihtiologie, herpetologie, ornitologie, mamalogie,

botanică, micologie, paleontologie şi mineralogie.

         Putem remarca dintre acestea colecţia de fluturi exotici ce cuprinde specii din: Africa (Burundi, Coasta de Fildeş,

Congo, Gabon, Republica Centrafricană, Tanzania și Zambia), America Centrală și de Sud (Brazilia, Cuba, Mexic, Peru,

Venezuela) și Asia (India, Indonezia, Malaezia, Papua Noua Guinee, Taiwan).

          O altă colecție remarcabilă este cea de mineralogie. Aceasta cuprinde peste 1500 de piese cu o valoare științifică, dar și

estetică, deosebită, motiv pentru care unele exemplare sunt incluse în categoria tezaur. O parte din această colecţie poate fi

admirată în expoziția permanentă dedicată florilor de mină.

 

___________________________

6 Cotterill F. P. D. The Future of Natural Science Collections into the 21 st Century. I Simposio sobre el patrimonio natural en las colecciones públicas de Espania. Conferencia de Clausura. 237-282.

 

asprete

     Importante din punct de vedere expoziţional şi ştiinţific sunt și colecțiile de vertebrate: ihtiologie (pești), ornitologie (păsări) și mamalogie (mamifere), peste 2000 de exemplare, unele dintre ele fiind exponate exotice din Australia, America de Sud și Africa. Remarcabilă este prezența în colecția de ihtiologie a două exemplare de asprete (numit popular și popete sau sforete) (Romanichthys valsanicola, Dumitrescu, Bănărescu & Stoica, 1957)7 colectate în anul 1969. Aspretele este considerat „cel mai periclitat pește din Europa”, „fosila vie din râul Vâlsan”, o specie endemică pentru România, având o vechime de peste 40 de milioane de ani. Romanichthys valsanicola este menționat în Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) ca specie critic periclitată (CR), pe cale de dispariție8. Datorită rarității sale, aspretele are o valoare științifică excepțională, iar din punct de vedere muzeistic valoarea sa este deosebită, foarte puține muzee din România sau din lume având în colecțiile lor exemplare aparținând acestei specii.
Din cauza spațiului limitat, am făcut numai o scurtă și generală prezentare a importanței colecțiilor muzeale de Științele Naturii, prezentare care reprezintă și o invitație adresată cititorilor pentru a privi muzeul ca instituție și valorile pe care acesta le păstrează dintr-o altă perspectivă.

 

Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561