Activitatea muzeului in perioada pandemiei Covid-19

,,TABLOUL VOTIV AL VOIEVODULUI ANTONIE RUSET”. DOSAR DE RESTAURARE

Ovidiu Taifas

Antonie Ruset 1

Date generale


Autor: Necunoscut
Titlul lucrării: ,,Tabloul votiv al voievodului Antonie Ruset”
Nr. inv.: 20369
Tehnica: ulei pe pânză
Dimensiuni: 1,90/1,50 m
Deținător: Muzeul Județean Argeş – Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer‒Cumpăna”
Expert restaurare pictură ulei: Ovidiu Taifas

 

 

 

Scurt istoric

Antonie Ruset (Rosetti) a domnit în  Moldova  în  perioada: 10  noiembrie 1675 – noiembrie 1678.

Grec de origine, născut pe la 1615, Antonie Ruset a fost fiul cel mai mic al lui Lascăr Rosetti, fiind înregistrat în cronici sub numele Chiriță Draco Ruset. El a venit de tânăr în Moldova, cu scopul de a se îmbogăți, practicând inclusiv negustoria. Intrând în viața politică a țării, a obținut diverse dregătorii, susținând în 1661 candidatura lui Eustratie Dabija la tronul țării. La rândul său, acesta îl  va recompensa numindu-l capuchehaie (reprezentantul domnului) la Poartă. A fost căsătorit cu Zoe Ramandi, cu care a avut trei fii, Alecu, Ion și Iordache și două fiice, Elena și Zamfira.

În 1675, în urma plății către otomani a 60 de pungi de galbeni, Kiriță Draco Ruset a obținut de la otomani domnia Moldovei. Ajuns domn, își ia numele de Antonie Ruset. L-a ridicat pe Miron Costin la rangul de logofăt, căutând astfel să obțină bunăvoința Poloniei, căci, marele cronicar făcea partea din facțiunea boierilor filopoloni. Pe durata domniei a fost nevoit să ducă o politică oscilantă oscileze între poloni și otomani.

În 1677, Antonie Ruset a hotărât strămutarea reședinței Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de la Suceava, vechea Cetate de Scaun, la Iași, capitala țării, întrucât, potrivit practicii bizantine, scaunul mitropolitan sau patriarhal trebuia să se afle în aceeași localitate cu reședința laică.

El a refăcut biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași ‒ menită a deveni necropola sa și a familiei ‒, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, alături de care a instalat o cruce mare de piatră, cu inscripții săpate cu litere chirilice. Crucea poate fi admirată astăzi în curtea bisericii Cuțitul de Argint din București, unde a fost adusă în 1906, de regele Carol I. Antonie Ruset a donat acestei biserici două sfeșnice din aramă și mai multe obiecte din argint, aduse din Polonia. După deces, corpul domnului nu a putut fi adus și înmormântat aici, deoarece aici a fost înmormântat un alt domn, Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie Cantemir, la 17 martie 1693.

În noiembrie 1678, Antonie Ruset a fost mazilit în urma pârilor marii boierimi în frunte cu hatmanul Buhuși și logofătul Miron Costin. Întemnițat la Istanbul, i-a fost confiscată întreaga avere (1 000 de pungi cu galbeni). În temniță a fost torturat, fiindu-i maltratat corpul, răsucite încheieturile și rupte unghiile. Când a fost eliberat, i-a fost incendiată casa. A murit în sărăcie la Constantinopol (1684 sau 1685).

Bibliografie: Sorin Iftimi, Portretele familiei lui Antonie Vodă Ruset. De la frescă la șevalet,  în  „Cercetări  Istorice”  (serie  nouă),  XXXVII,  Iași,  2018, pp. 223-248:

https://www.academia.edu/38702519/Portretele_familiei_lui_Antonie_Voda_Ruset_XVII_

 

 

Propuneri de restaurare

Pentru lucrarea cu nr. inv. 20369, reprezentând un tablou votiv cu domnul moldovean – Antonie Ruset, se propun următoarele etape de restaurare, ce vor fi efectuate conform normelor de conservare-restaurare:

  1. Consolidări profilactice cu foiță japoneză şi clei de pește în concentrație de 6%.
  2. Consolidări cu foiță Pelur, pe zonele cu tăieturi şi lacune ale suportului original din pânză.
  3. Desprinderea lucrării (pânzei) de pe șasiul pe care este fixată.
  4. Întinderea lucrării în benzi de calc, pentru executarea etapelor de restaurare pe versoul lucrării.
  5. Curățarea mecanică a versoului, în vederea aplicării straturilor de consolidant, pentru etapa de dublare a pânzei.
  6. Datorită stării avansate de degradare a suportului din pânză, lucrarea necesita dublarea pe un nou suport, asemănător ca gren și textură cu pânza originală.
  7. Pentru etapa de dublare, va fi construit un nou șasiu din lemn, de dimensiuni mai mari decât cel original, pentru a întinde şi trata noua pânză pe care va fi dublată lucrarea.
  8. Pe noul șasiu provizoriu, se va întinde pânza de dublare. Aceasta va fi tratată cu clei de pește, în concentrație de 12%, aplicat în straturi succesive și cu o anumită tehnică.
  9. Va fi tratată cu clei de pește în concentrație de 12% şi pânza originală, care este deja fixată în benzi de calc. Procesul va fi repetat în straturi succesive, pentru asigurarea unei adezivități corespunzătoare în procesul de dublare.
  10. Etapa de dublare va fi efectuată prin încălzire la maxim 45 ⸰C, cu ajutorul fierului de calcat prevăzut cu termostat, folosind, conform normelor, folia Melinex şi plăcuțele de marmură. Aceasta etapă va fi repetată pentru asigurarea adezivității corespunzătoare între straturile de pânză.
  11. În urma etapei de dublare, vor fi îndepărtate plăcutele de marmură.
  12. Foița japoneză şi hârtia Pelur, vor fi îndepărtate de pe suprafața lucrării.
  13. Se vor efectua teste de curățare pentru stratul pictural şi vor fi alese soluțiile potrivite.
  14. Prepararea chitului ce va fi aplicat pe zonele lacunare ale suportului din pânză. Chitul va fi aplicat în straturi succesive pană ce va ajunge la nivelul (grosimea) stratului pictural.
  15. Suprafața lucrării va fi curățată cu soluțiile alese în urma testelor de curățare. Astfel, se va îndepărta murdăria aderență cât şi cea superficială.
  16. În urma etapei de curățare a stratului pictural, se va aplica un strat de vernis pentru retuș.
  17. Zonele lacunare peste care a fost aplicat chitul, cât şi cele care prezintă rosături, mici lacune, care nu au afectat stratul de preparație, vor fi integrate cromatic cu ajutorul culorilor de retuș pe bază de vernis. Integrarea cromatică va fi efectuată pe straturi, până când zonele lacunare vor fi acoperite  in totalitate, astfel încât sa nu existe modificări optice pentru imaginea finală.

Antonie Ruset 1Lucrarea fotografiată în lumină razantă, înainte de restaurare.

 

 

Antonie Ruset 3

Fotografie ce prezintă câteva detalii cu zonele lacunare (dreapta, jos).

 

 

Antonie Ruset 4

Zona lacunară, situată în partea superioară (dreapta).

 

 

 

 

 

Antonie Ruset 5

Detaliu cu ,,mâna care binecuvântează’’ (dreapta, sus).

 

 

 

 

Antonie Ruset 6

Partea din dreapta a lucrării prezenta mai multe tipuri de degradare:

desprinderi de strat pictural, zone pulverulente,

lacune și julituri provocate de acțiuni mecanice.

 

 

Antonie Ruset 7

Antonie Ruset 8

Urme de la un sigiliu din plastilină (sus). Margini îmbătrânite, fragilizate,

rupturi, julituri și lacune în stratul pictural (jos).

 

 

 

Antonie Ruset 9

Zona inferioară a lucrării, prezenta halouri, diferite pete, precum și stropi de var.

Antonie Ruset 10

Pe zona superioară se pot observa, în procent mai mare, halouri de grăsime,

de apă, mici pete de vopsea, julituri, lacune și

zone fragilizate ale suportului din pânză.

 

 

 

Antonie Ruset 11

Antonie Ruset 12

Detalii ce prezintă forme de degradare situate pe zona superioară a lucrării.

 

 

 

 

Antonie Ruset 13

Verso-ul din pânză al tabloului prezenta deformări, lacune, desprinderi de pe șasiu, halouri și pete de var.

 

 

 

Antonie Ruset 14

Test de curățare. În urma acestor teste, au fost alese soluțiile adecvate pentru curățarea suprafeței picturale.

 

 

 

15

Pe verso-ul șasiului, este prezentă o ștampilă lizibilă: Cartea Românească, Societate Anonimă, B-dul Academiei, București.

 

 

 

Antonie Ruset 15

Depozitele de praf au fost înlăturate cu aspiratorul, folosindu-se masca, mănuși și ochelari de protecție

conform normelor de conservare-restaurare.

 

 

 

Antonie Ruset 16

Consolidări profilactice pe toată suprafața lucrării, cu foiță japoneză, pelur și clei de pește.

 

 

 

Antonie Ruset 17

Pentru redarea si menținerea planeității lucrării, pe întreaga suprafață au fost așezate,

peste folia Melinex, plăcuțe de marmură.

 

 

 

Antonie Ruset 18

Pe un șasiu provizoriu, a fost întinsă o nouă pânză, asemănătoare ca gren si textură cu suportul original;

pe aceasta a fost dublată lucrarea originală.Etapa de dublare a fost realizată cu Bewa 371 – gel.

 

 

 

Antonie Ruset 19

Imagine de ansamblu. În urma etapei de dublare, se poate observa că

deformările pânzei au dispărut, rămânând numai zonele lacunare,

juliturile, halourile de apă și câteva pete de var și vopsea.

 

 

 

Antonie Ruset 20

La finalul etapei de dublare, lucrarea a fost reîntinsă pe șasiul original, prevăzut cu pante, pene și traverse.

 

 

 

 

 

Antonie Ruset 21

Zonele lacunare au fost chituite și aduse la nivelul stratului pictural.

 

 

 

Antonie Ruset 22

Integrarea cromatică a fost efectuată în etape succesive, pe straturi, cu ajutorul culorilor de retuș, pe bază de vernis.

 

 

 

Antonie Ruset 23

Integrare cromatică, detaliu realizat în urma aplicării unui prim strat de culoare, pe zona lacunară.

 

 

 

Antonie Ruset 24

Etapa finală de integrare cromatică, înainte de aplicarea vernisului. (lumină semirazantă).

 

 

 

Antonie Ruset 25

Verso-ul lucrării, imagine de ansamblu, la încheierea etapelor de restaurare.

 

 

Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561