Activitatea muzeului in perioada pandemiei Covid-19

DOUĂ FOTOGRAFII REALIZATE ÎN PRIMUL ATELIER FOTOGRAFIC DIN CÂMPULUNG-MUŞCEL

Dragoș Chistol

De-a lungul timpului, în patrimoniul Muzeului Judeţean Argeş au intrat mai multe fotografii de epocă realizate în atelierele din Piteşti (Andreas Horn, B. Fuchs, Carol Stankovsky, Marietta, I. Mencer, Victoria), Curtea de Argeş (H. N. Haydvogel) şi Câmpulung (soţii Cavallar, Emilie R. Speck și I. Westner). O parte dintre fotografiile şi aparatele de fotografiat aflate în patrimoniul muzeului nostru au făcut obiectul unei expoziţii temporare deschisă publicului la 20 martie 2019. Alte trei fotografii, care poartă marca atelierului „F. Cavallar”, din Câmpulung, au fost expuse în   luna   noiembrie a anului trecut, în   cadrul „Exponatului lunii”.

Obiectul acestui articol este prezentarea a două fotografii realizate în primul atelier fotografic din Câmpulung-Muşcel, atelier ce a funcţionat în perioada 1860-1869.

Înainte de toate, menţionăm faptul primul studio foto din lume a apărut la 1840, în New York, pe bulevardul Broadway, s-a numit „Daguerreian Parlor” şi i-a avut ca proprietari pe Alexander Simon Wolcott, un inovator în domeniul fotografiei, şi pe John Johnson. De aici a început povestea atelierelor fotografice care, mai apoi, s-au răspândit în întreaga lume.

            În spaţiul românesc, prima fotografie (calotipie) a fost realizată de Carol Szathmari, în noiembrie 1848, pe o hârtie cu dimensiunea de 300 x 210 mm. Aceasta se păstrează, astăzi, în colecţia Bibliotecii Academiei Române1. Cât despre primele ateliere fotografice, acestea au aparţinut lui Wilhemine Pritz, Carol Szathmari, în București (1843), fraţilor Nestor şi Ion Heck, în Iaşi (1850)2, Mezey Lajos, în Oradea (1852)3 şi lui Theodor Glatz, în Sibiu (1855)4.

            Primul atelier fotografic din Câmpulung-Mușcel i-a aparţinut lui F. (Franz5) Cavallar. De origine, se pare, italiană, acesta, împreună cu familia, s-a mutat din Pesta (Budapesta de astăzi) în Câmpulung. A deschis atelierul „F. Cavallar” în 1860 şi, după moartea sa, în 1869, afacerea a fost preluată de soţie, Cecilia Cavallar6. O perioadă (cel târziu până în anul 1874), atelierul a funcţionat sub numele de „Cecilia Cavallar et Jhalski”7. După această dată şi până la începutul sec. XX8, studioul fotografic apare cu numele de „Cecilia Cavallar”. De-a lungul existenţei sale, studioul familiei Cavallar şi-a procurat cartonul fotografic din Austria (Austro-Ungaria, după 1867), din atelierele litografilor Karl Krziwanek (Viena) şi Bernhard Wachtl (Viena), sau din Germania, din atelierele litografilor E. Kaders (Dresda) şi Oscar Rummel & Co. (Nerchau). Aceştia erau binecunoscuţi furnizori de materiale fotografice în Centrul şi Estul Europei, unii dintre ei având afaceri extinse în mai multe ţări şi chiar continente. Aşa a fost, de pildă, cazul lui Bernhard Wachtl, mai sus amintit, furnizor pentru ateliere fotografice din Europa de Est (Grecia, Imperiul Otoman, România etc.) şi Africa (Egipt)9.


                Marele merit al soţilor Cavallar a fost acela că, alături de portrete ale orăşenilor, au realizat şi fotografii ale ţăranilor îmbrăcaţi în costume populare, lăsându-ne moştenire imaginea locuitorilor din acele vremuri10. În paranteză fie spus, interesul pentru fotografia etnografică a apărut în preajma Războiului Crimeii. Pe lângă activitatea de atelier, ce presupunea realizarea de portrete pentru comanditarii citadini, fotografii au fost atraşi de lumea pestriţă şi agitată a străzilor şi târgurilor. În spaţiul românesc, primul fotograf care şi-a îndreptat atenţia asupra străzii a fost Ludwig Angerer (1827–1879). De profesie farmacist militar, el a lucrat la Departamentul de Medicină Militară al Armatei Imperiale Habsburgice. A însoţit trupele austriece de ocupaţie din Ţara Românească, fiind încartiruit în Bucureşti, începând cu septembrie 1854. Pasionat de fotografie, Ludwig Angerer a realizat mai multe imagini ale Bucureştilor, în 1856 (astăzi, fotografiile se află în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti). În studioul său improvizat sau chiar pe stradă, a imortalizat figuri ale negustorilor ambulanţi: halviţari, gabroveni, plăcintari sau bragagii. Fotografiile sale - pozitive pe hârtie sărată realizate după negative pe plăci de sticlă cu colodiu umed - au ajutat la reconstituirea costumelor specifice diferitelor tipuri de meserii din acea perioadă, dar şi la descoperirea cosmopolitismului acelei lumi aflate atât sub influenţe occidentale, cât şi orientale. Întors acasă, Ludwig Angerer a deschis primul atelier fotografic din Viena, în 1858, devenind şi fotograf al Curţii Imperiale, al împăratului Franz Joseph I, în 186011.

              Revenind la cele două fotografii care fac obiectul articolului de faţă, acestea înfăţişează portul popular feminin din zona Muşcelului.

              Prima dintre ele (Fig. 1), alb-negru, o reprezintă pe L. Bunescu. Aceasta a fost fotografiată stând în picioare, cu corpul şi capul conturnat uşor stânga, sprijinindu-şi mâna stângă de un corp de mobilier, evident un element de recuzită ce aparţine atelierului. Fotografia a fost realizată pe hârtie fotografică, cu dimensiunile de 5,9 x 9,1 cm şi a fost lipită pe un carton fotografic de culoare albă, cu dimensiunile de 6,4 x 9,8 cm. Pe spatele cartonului se află litografiat un ornament floral care încadrează numele atelierului foto: „PHOTOGRAPHIE de

„Suveniru iubitului meŭ fiŭ I. Bunescu. (L. Bunescu)”. Textul din paranteză este dedus întrucât este prezent doar un fragment din partea superioară a acestuia. Atât pe faţă, cât şi pe verso, fotografia prezintă pete de grăsime umană, de pe degete, din cauza manipulărilor repetate, pete provocate de umezeală şi pete provocate de oxid de fier.

                 bunescu f1bunescu f2

Fig. 1. L. Bunescu. Fotografie de Franz Cavallar (față-verso).

(Col. Istorie Modernă și Contemporană, nr. 3135 – Muzeul Județean Argeș)

A doua fotografie (Fig. 2), alb-negru, reprezintă o tânără femeie (probabil, din familia Bunescu), în picioare, cu mâna stângă sprijinind spătarul unui scaun, corpul fiind conturnat dreapta. Fotografia este realizată pe hârtie fotografică, cu dimensiunile de 5,7 x 8,7 cm, şi a fost lipită pe un carton fotografic, de culoare albă, cu dimensiunile de 6 x 10 cm. Latura din stânga a fotografiei este uşor deteriorată, iar colţul din dreapta, jos, este pătat cu cerneală. De asemenea, pe faţa şi spatele fotografiei sunt prezente urme produse de apa din atmosferă, halouri ale stropilor de apă căzuţi, accidental, şi pete provocate de grăsimea umană, de pe degete, din cauza manipulărilor repetate. Pe spatele cartonului fotografic se află litografiat un ornament vegetal, care încadrează numele atelierului foto: „PHOTOGRAPHIE F. CAVALLAR.”

                                    Bunescu fig1Bunescu fig2

                                                                      

Fig. 2. Personaj feminin din familia Bunescu.

Fotografie de Franz Cavallar (față-verso).

(Col. Istorie Modernă și Contemporană, nr. 3148 – Muzeul Județean Argeș)

Ambele fotografii se află într-un album ce a aparţinut familiei Bunescu, album achiziţionat de Muzeul Judeţean Argeş, în 1984.

Note:

  1. Constantin Săvulescu, Cronologia ilustrată a fotografiei dinRomânia. Perioada 1834-1916, Bucureşti, Asociaţia Artiştilor Fotografi, 1985, p.109.
  2. http://www.scrigroup.com/diverse/arta-cultura/FOTOGRAFIA-IN-ROMANIA-Fotograf63547.php
    1. https://www.oradeamea.com/fotografiaxix/
  3. http://www.scrigroup.com/diverse/arta-cultura/FOTOGRAFIA-IN-ROMANIA-Fotograf63547.php
  4. Iniţiala „F” provine de la „Franz”, numele acesta fiind abreviat, iniţial,„Frz.”, dupăcumaparepespateleadouăfotografiipublicatedeAndreiGeorge:„Frz. Cavallar Photograph aus Pesth.” (traducere din germană: „Frz. CavallarFotograf din Pesta.”). Totuşi, având în vedere numele de familie – Cavallar –,cu rezonanţă italiană, Andrei George speculează că iniţiala „F.”, aşa cum apareea, mai târziu, pe spatele fotografiilor realizate în studioul din Câmpulung, arputea proveni de la „Francesco”.Surse: https://www.flickr.com/photos/58646687@N08/8093786689


https://www.flickr.com/photos/58646687@N08/8116799816/in/photolist-> dnfHNq-dkdLNn (20.09.2019).

  1. Adrian-Silvan Ionescu, Photographers in Romania (1840-1940), pag. 47,în

„Muzeul Naţional”, XX, 2008, pag. 45-70. Surse digitale: http://www.muzeulnationaljournal.ro/fisiere/dl.asp?filename=20-Muzeul- national-XX-2008-04-Adrian-Silvan-Ionescu.pdf (20.09.2019) sau http://muzeulnationaljournal.ro/?articol=17079-photographers-in-romania-1840- 1940-fotografi-in-romania-1840-1940 (20.09.2019) sau https://ro.scribd.com/document/360401189/20-Muzeul-National-XX-2008-04- Adrian-Silvan-Ionescu (25.10.2019);

https://www.flickr.com/photos/58646687@N08/8093786689 (20.09.2019) şi https://www.flickr.com/photos/58646687@N08/8116799816/in/photolist-> dnfHNq-dkdLNn (20.09.2019).

  1. Esteposibilca,celtârziupânăîn1874,atelierulsăfifuncţionatsubacest nume. Presupunerea se bazează pe faptul că pe spatele unei fotografii, aflatăîn patrimoniul Muzeului Judeţean Argeş, înregistrată cu nr. de inventarIMC-6848, alături de marca atelierului fotografic este prezent şi numelefurnizorului cartonului fotografic: „K. Krziwanek Wien” (Karl Krziwanek, Viena,Austro- Ungaria). Acesta a deţinut o companie furnizoare de materiale fotograficepână la moartea sa, în 1874.Sursa:

https://de.wikipedia.org/wiki/Karl_Krziwanek (20.09.2019).

  1. Atelierul fotografic „Cecilia Cavallar” funcţiona, cu certitudine, în1903. Acest an apare menţionat pe o fotografie aflată în patrimoniulMuzeului Judeţean Argeş, înregistrată cu nr. de inventarIMC-3085.
    1. https://en.wikipedia.org/wiki/Bernhard_Wachtl
      1. Adrian-Silvan Ionescu, op. cit., pag.47.

Aceste două fotografii, realizate în atelierul „F. Cavallar”, care înfăţişează portul popular feminin din zona Muşcelului, se află în patrimoniul Muzeului Judeţean Argeş, fiind înregistrate cu nr. de inventar IMC-3135 şi IMC-3148.

  1. Margareta Savin, Ludwig Angerer, unul din primii fotografi aiBucureştilor, pag. 223-224, în „Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie”, 1968, VI,pag. 223-229 (extrasul din revistă, în format PDF, poate fi descărcat deaici https://monoskop.org/File:Articol_ludwig_angerer_savin.pdf20.11.2019), http://www.scrigroup.com/diverse/arta-cultura/FOTOGRAFIA-IN-ROMANIA-

https://en.wikipedia.org/wiki/Ludwig_Angerer (20.11.2019) şi https://bercenidepoveste.ro/ludwig-angerer-farmacistul-care-tragea-bucurestiul- in-poze-in-anul-1856/ (20.11.2019).

Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561