Parcul muzeului
Colecţia de plante perene din Expoziţia botanică în aer liber a Muzeului Judeţean Argeş
În toamna anului 1986, în curtea Muzeului Judeţean Argeş a fost înfiinţată o expoziţie cu specific botanic în aer liber, cu plante spontane perene şi horticole.
Iniţiativa muzeului s-a bucurat de sprijinul generos al Administraţiei Domeniului Public din Piteşti, precum şi al domnului inginer Gheorghe Pacea. O parte din materialul horticol a fost donat de Serele Ghencea, din Bucureşti. Cea mai mare parte a speciilor spontane a fost colectată în teren de către specialiştii Muzeului.
Expoziţia a fost organizată pe două sectoare distincte: unul conţinând speciile de plante perene horticole, cealaltă cu specii de plante perene spontane, ambele însumând cca 120 de taxoni, repartizaţi în casete distincte, cu bordură iniţială de santolină, ulterior înlocuită cu piatră de Albeşti, având, fiecare, o suprafaţă cuprinsă între 1-3 m2.
Fiecare casetă are etichetă explicativă, prezentând familia, genul, specia, denumirea populară.
Scopul principal al acestei colecţii de plante perene a fost cel didactic, în primul rând. Aici se poate prezenta, în mare, sistematica plantelor superioare, dar şi importanţa ştiinţifică a unora dintre speciile prezente: relicte glaciare, relicte terţiare, monumente ale naturii, specii rare, endemice etc. Dintre acestea, amintim câteva: Barba ungurului (Dianthus spiculifolius), Crucea Ierusalimului (Lychnis calcedonica), Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), Ghimpele (Ruscus aculeatus), Brusturele negru (Symphytum cordatum), Narcisele din Rezervaţia Negraşi (Narcissus stellaris ssp. radiiflorus), Bulbucii de munte (Trollius europaeus) etc.
Tot aici au fost plantate două exemplare de Ginkgo (Arborele pagodelor) şi un Sequoia (Arbore mamut). Arborele pagodelor (Ginkgo biloba), este o specie care creşte spontan în China. Ea se mai cultivă şi în alte ţări atât pentru aspectul său ornamental cât şi în scop terapeutic. Sunt arbori dioici, adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt peţiolate, bilobate, având o nervaţiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc şi cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanţe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentaţiile florale.
Arborii giganţi de sequoia sunt printre cele mai înalte creaţii de pe Pământ în prezent. Numele "sequoia" este dat în cinstea liderului indienilor cherokee Sequoyah (1776–1842), cel care a inventat un alfabet unic, învăţând-şi poporul să citească şi să scrie.
În sectorul horticol sunt reprezentative speciile ornamentale, dar şi cele medicinale sau cu diferite întrebuinţări practice. Acest sector oferă tuturor iubitorilor de frumos un bun prilej pentru cunoaşterea plantelor ornamentale.
Pe lângă herbar, muzeul botanic şi biblioteca de specialitate, coleţia de plante perene în aer liber vine în sprijinul profesorilor, elevilor şi studenţilor, în aprofundarea noţiunilor şi informaţiilor de sistematică, fitogeografie, ecologie, horticultură, botanică farmaceutică etc.
