Comunicat de presă
Muzeul Judeţean Argeş anunţă ca în perioada 1 - 31 august a.c. Planetariul se află în revizie tehnică.
Spectacolele se vor relua din 1 septembrie.
Planetariul din Pitesi este primul planetariu digital din ţară şi cel mai performant din Europa. Acesta poate găzdui circa 40 de spectatori, inclusiv persoane cu nevoi speciale de deplasare. Mobilierul este proiectat şi realizat special pentru planetariul care dispune şi de un sistem de climatizare optim şi ecologic.
__________________________________________________________________________
Piteştiul de odinioară
Cărţi poştale istorice din colecţia Muzeului Judeţean Argeş
Muzeul Judeţean Argeş aduce în atenţia locuitorilor oraşului Piteşti, dar şi a celor care îl vizitează, o nouă prezentare a acestei urbe, de odinioară, prin intermediul cărţilor poştale istorice.
După o primă expoziţie realizată în toamna anului 2016, ce a rememorat trecutul Parcului Trivalea, iată, acum, instituţia noastră prezintă zona centrală a Piteştiului de odinioară. Pentru aceasta au fost selectate, din colecţia Muzeului Judeţean Argeş, 36 de cărţi poştale ilustrate dintre cele mai reprezentative pentru zona centrală a oraşului nostru, din prima jumătate a secolului XX.
Fiecare panou a fost amplasat cât mai aproape de locul ilustrat de acesta sau de locul în care a fost poziţionat obiectivul aparatului de fotografiat. Explicaţiile fiecărui panou sunt disponibile accesând codurile QR.
Sperăm că veți rămâne plăcut impresionați în urma unei plimbări prin centrul orașului nostru.
Expoziţie organizată de Consiliul Judeţean Argeş – Muzeul Judeţean Argeş, cu sprijinul Primăriei Municipiului Piteşti
Selecţie patrimoniu, concept expoziţional, texte: dr. Dragoş Măndescu, muzeograf Dragoş Chistol şi muzeograf Andi Piţigoi
Prelucrare grafică, layout: Daniel Răcăşanu
Studiu amplasament, concordanţă vizuală: dr. Dragoş Măndescu şi muzeograf Dragoş Chistol
Conservator patrimoniu: Alina Oprea
Manager Muzeul Judeţean Argeş: Lect. univ. dr. Cornel Popescu
1. Biserica Romano-Catolică Sf. Anton (1901)
2. Teatrul Comunal, văzut dinspre Bd. Ferdinand (1929)
3. Teatrul comunal, văzut dinspre Bd. Ferdinand (cca. 1930)
4. Administraţia Financiară (cca. Al Doilea Război Mondial)
5. Primăria Piteşti, văzută dinspre Bd. Ferdinand (1906)
6. Primăria Piteşti, văzută din Str. Şerban Vodă (1914)
7. Tribunalul (1926)
8. Tribunal şi Palatul Aquila (1926)
9. Tribunalul (cca. 1910)
10. Tribunalul şi Administraţia Financiară (1947)
11. Biserica Sf. Nicolae, văzută dinspre Str. Şerban Vodă (1910)
12. Biserica Sf. Nicolae (cca. 1910)
13. Biserica Sf. Nicolae (1943)
14. Grădina Publică (1928)
15. Grădina Publică (cca. 1910)
16. Grădina Publică (cca. 1910)
17. Bufetul din Grădina Publică (cca. 1910)
18. Prefectura judeţului Argeş (1908)
19. Prefectura judeţului Argeş şi Grădina Publică (cca. 1910)
20. Prefectura judeţului Argeş şi Grădina Publică (1908)
21. Prefectura judeţului Argeş şi Grădina Publică (1911)
22. Prefectura judeţului Argeş şi Grădina Publică (1925)
23. Hotel Splendid, văzut dinspre Biserica Sf. Nicolae (1908)
24. Str. Şerban Vodă (cca. Primul Război Mondial)
25. Str. Şerban Vodă (1913)
26. Str. Şerban Vodă (cca. Primul Război Mondial)
27. Str. Şerban Vodă (cca. 1910)
28. Str. Şerban Vodă (1931)
29. Str. Doamna Bălaşa (cca. 1910)
30. Biserica Sf. Gheorghe (anterior restaurării din 1967-1968)
31. Biserica Sf. Gheorghe (sf. sec. XIX)
32. Piaţa Episcopiei (cca. 1910)
33. Piaţa Episcopiei (cca. 1910)
34. Hala de carne şi Hala de peşte (1929)
35. Hala de carne (1937)
36. Hala de peşte (după 1925)
Pentru a afla mai multe despre Piteştiul de odinioară, vă recomandăm:
S. Cristocea, E. Rotaru, R. Maschio, Piteștiul de altădată. O istorie ilustrată, Editura Ordessos, Pitești, 2011.
___________________________________________
Exponatul lunii August
Garofiţa Pietrei Craiului- Dianthus calizzonus.
Muzeul Judeţean Argeş expune în luna august, în cadrul micro-expoziției „Exponatul lunii”, Garofiţa Pietrei Craiului Dianthus calizzonus.
Garofiţa Pietrei Craiului Dianthus calizzonus, face parte din familia Caryophyllaceae. Parcul Naţional Piatra Craiului este unica staţiune de pe Glob a acestei specii. Supravieţuirea acestei garofiţe în Piatra Craiului s-ar explica prin poziţia oarecum izolată a masivului. Deci, Garofiţa Pietrei Craiului este o plantă rară care, cu siguranţă, creşte într-un singur loc de pe planeta noastră şi anume Masivul Piatra Craiului.
Are o tulpină nu prea înaltă, de aproximativ 5-10 cm. Poartă în vârf o singură floare cu corola de circa 3 cm diametru, formată din 5 petale late, la vârf dinţate, de culoare roşu-carmin, la bază cu o pată purpurie, împestriţată cu alb şi cu perişori mătăsoşi, strălucitori. Interesant este inelul din centrul florii, purpuriu pestriţ. Frunzele înguste şi alungite de 2-4 cm lungime, sunt aşezate în perechi pe tulpină.
Dianthus calizzonus a fost declarat monument al naturii, fiind o specie ocrotită de lege.
Exponatul lunii va putea fi admirat de miercuri până duminică, între orele 9.00-17.00, la sediul Muzeului Judeţean Argeş din strada Armand Călinescu, nr. 44, intrarea fiind liberă.
Secția Relații Publice,
Muzeul Județean Argeș
______________________________________________________________
