You don't have any slide!

Arhivă evenimente

Galeria de Artă

Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna“ Bulevardul Republicii, nr. 33 Program de vizitare: marţ...

Planetarium

Planetariul   Str. Armand Călinescu, nr. 44Corpul C, intrarea dinspre Bulevardul Eroilormarţi...

Cercetare Ştiinţifică

Cercetare Științifică Muzeul Judeţean Argeş are o tradiţie în cooperarea, ca parte contractantã, cu...

Expoziţia temporară

             Pădurea-parc „Trivalea”. Expoziție în natură Cărț...

  • Galeria de Artă

  • Planetarium

  • Cercetare Ştiinţifică

  • Expoziţia temporară

Rate this item
(7 votes)
 
Banner 728x90
 

 

  Pădurea-parc „Trivalea”. Expoziție în natură

Cărți poștale istorice (1900-1940) din colecția Muzeului Județean Argeș

 

Expoziția se poate vizita în perioada 14 septembrie - 14 noiembrie  2016  

Bine aţi venit la această expoziţie foto-documentară în natură!

Încercăm astfel să rememorăm şi să recreăm unele aspecte ale Parcului Trivalea ce ţin de evoluţia istorică a oraşului nostru. Pentru aceasta au fost selectate din colecţia Muzeului Județean Argeș 36 de cărţi poştale ilustrate dintre cele mai reprezentative pentru începuturile parcului Trivalea, imagini de la începutul şi din primele decenii ale sec. XX (circa 1900-1940).

Fiecare fotografie a fost amplasată cât mai aproape de locul din parc ilustrat de aceasta sau de locul în care a fost poziţionat obiectivul aparatului de fotografiat acum un secol. Explicaţiile fiecărui panou sunt disponibile accesând codurile QR.

Avem speranţa ca această imagine în oglindă trecut-prezent să vă încânte, iar printr-o plimbare agreabilă de-a lungul celor 36 de clişee pe care le veţi întâlni împrăştiate peste tot în parc, să rămâneţi tot mai seduşi de valoarea şi frumuseţea acestui adevărat „plămân verde” al Piteştiului. Deopotrivă parte a istoriei oraşului şi monument al naturii, Trivalea merită atenţia, respectul şi protecţia noastră.

Vă mulţumim şi vă dorim o vizită cât mai reconfortantă şi instructivă! 

 

*

Expoziţie organizată de Consiliul Judeţean Argeş – Muzeul Judeţean Argeş,

cu sprijinul Primăriei Municipiului Piteşti

Selecţie patrimoniu, concept expoziţional, texte: dr. Dragoş Măndescu

Prelucrare grafică, layout: Daniel Răcăşanu

Studiu amplasament, concordanţă vizuală: dr. Dragoş Măndescu şi drd. Ion Dumitrescu

Conservator patrimoniu: Alina Oprea

Manager Muzeul Judeţean Argeş: Lect. univ. dr. CORNEL POPESCU

1. Parcul Trivalea, Aleea Mare. Intrarea în parc, de-a lungul Şoselei Trivalea. Circulată, 1904 („Souvenir Piteşti, de la Victor pentru Ella. 1907, 1 Martie”).

DSC 5160ok

2. Parcul Trivalea, zona centrală cu bufetul şi podul peste Valea Stancii. Circulată, 1907.

3. Parcul Trivalea, zona centrală cu bufetul şi podul peste Valea Stancii. Circa 1910.

DSC 5161ok

 4. Parcul Trivalea – Vedere dinspre rondul central (locul de întoarcere a birjelor ce veneau din oraş) către versantul sudic al Văii Stancii. În stânga se vede bufetul-berărie, iar în planul îndepărtat din dreapta, pe o terasă amenajată în pădure, pe locul pavilionului de astăzi, se vede chioşcul pentru fanfară (construit în 1906). Înainte de primul război mondial, dar şi în perioada interbelică, în acest chioşc evolua, în unele perioade chiar zilnic, fanfara garnizoanei militare Piteşti, contractată de Primărie. Imagine de la circa 1920.

5. Parcul Trivalea, rondul central. Acesta era locul „staţiei” pentru birjele ce aduceau în parc locuitorii oraşului şi vizitatorii dornici a-şi petrece timpul liber în natură. Circulată, 4 iulie 1914.

6. Parcul Trivalea, rondul central. Statuia lui Mihail Manolescu, autor Mihai Onofrei. Statuia a fost dezvelită în 1933 și înlăturată după 1947. Mihail Manolescu, prefect al județului Argeș între anii 1895-1899, este cel care a contribuit hotărâtor la crearea parcului Trivalea. Circulată, 24 iulie 1943.

7. Parcul Trivalea, rondul central. Statuia lui Mihail Manolescu, autor Mihai Onofrei. Statuia a fost dezvelită în 1933 și înlăturată după 1947. Mihail Manolescu, prefect al județului Argeș între anii 1895-1899, este cel care a contribuit hotărâtor la crearea parcului Trivalea. Circulată, 22 mai 1941.

8. Parcul Trivalea. Rondul central și aleea principală (Șoseaua Trivalea). Circulată, 20 iulie 1907.

9. Parcul Trivalea. Rondul central și aleea principală (Șoseaua Trivalea). Circulată, 18 august 1930.

10.  Rondul central și Șoseaua Trivalea, vedere către oraș. Circulată, 31 august 1904.

11. Rondul central și aleea principală (Șoseaua Trivalea). Circa 1900.

12. Parcul Trivalea, memorialul Ion C. Brătianu (Ilustrată, colecţia Gh. Frunză). Bustul lui Ion C. Brătianu, autor Dimitrie D. Mirea, a fost amplasat iniţial în această structură impozantă neoclasică, în anul 1904. Locul exact al pavilionului în cadrul parcului Trivalea nu se mai cunoaşte, dar este foarte posibil să fie cel sugerat de orientarea vizuală a panoului de faţă. Oricum, construcţia nu a rezistat decât câţiva ani. Pavilionul a fost deteriorat de alunecările de pământ, iar bustul a fost mutat, probabil în 1906, în centrul oraşului, în scuarul de lângă Biserica Sf. Nicolae şi Sf. Pantelimon (Biserica cu Ceas). După patru decenii, în 1946, bustul a fost îndepărtat, pierzându-i-se urma. Biserica cu Ceas a fost şi ea demolată în 1962.

13. Parcul Trivalea, zona centrală cu bufetul şi chioşcul dintre rondurile de flori. Circulată, 19 aprilie 1911.

14. Parcul Trivalea, zona centrală. Circa 1942.

15. Parcul Trivalea, zona centrală. Circulată, 27 iunie 1925 („Sunt bine şi examenul merge!”).

16. Parcul Trivalea, zona centrală cu bufetul. Circa 1920.

17. Parcul Trivalea, aleea către Papucești (astăzi Cartierul Trivale). Circulată, 26 august 1924.

18. Parcul Trivalea, aleea către Papucești (astăzi Cartierul Trivale). Circa 1924.

19. Schitul Trivalea, vedere dinspre sud-vest. Circulată, 2 octombrie 1928.

20. Parcul Trivalea, Aleea Mare (Șoseaua Trivalea) în zona podului peste Valea Stancii. În plan îndepărtat, către vest, se observă Ocolul Silvic Trivalea. Clădirea şi foişorul din faţa acesteia au fost demolate, astăzi se mai păstrează doar urmele fundaţiilor. Circa 1910.

21. Ocolul Silvic Trivalea. Clădirea şi foişorul din faţa acesteia au fost demolate, astăzi se mai păstrează doar urmele fundaţiilor. Circulată, 18 iunie 1909.

22. Schitul Trivalea, vedere dinspre est. Circulată, 30 iulie 1908.

23. Schitul Trivalea, circa 1907-1908.

24. Parcul Trivalea. Chioșc și alei din zona centrală. Circulată, 21 iulie 1928.

25. Parcul Trivalea. Aleea către bufet. Circulată, 11 mai 1920.

26. Parcul Trivalea, rondurile de flori din zona centrală. Circulată, 1922.

27. Parcul Trivalea, zona centrală. Circulată, 1912.

28. Parcul Trivalea. Bufetul-berărie. Circulată, 30 octombrie 1929.

29. Una dintre cele mai vechi imagini de ansamblu a zonei centrale din parcul Trivalea, circa 1900.

30. Parcul Trivalea, Grota. Circulată, 24 martie 1920.

31. Parcul Trivalea, Grota. Circulată, 1907 („Souvenir Piteşti, de la Victor pentru Ella. 1907, 1 Martie”).

32. Grota din mijlocul parcului Trivalea, 1905.

33. Grota din mijlocul parcului Trivalea. Circulată, 1926 („Domnişoarei Eleonora Popescu, Str. Unirii 15, Loco. Am aşteptat, aştept, şi voiu aştepta răspunsul Dtale. Acelaş, J. Gh. 1926 Noiembrie 6 după 5, Piteşti”).

34. Parcul Trivalea, zona centrală. Podul de lângă Grotă. Circulată, circa 1930.

35. Parcul Trivalea, zona centrală. Podul de lângă Grotă. Circulată, 21 iulie 1930.

36. Aleea pietonală ce ducea dinspre Papuceşti către Parcul Trivalea. Circa 1920

*

Pentru a afla mai multe despre Parcul Trivalea, vă recomandăm:

S. Cristocea, E. Rotaru, R. Maschio, Piteștiul de altădată. O istorie ilustrată, Editura Ordessos, Pitești, 2011.

D. Măndescu, Coordonatele și dinamica funcțiunii de loisir a orașului Pitești, de-a lungul ultimelor două secole, în „Historia Urbana” (Academia Română – Comisia de Istorie a Oraşelor), XX, 2012, p. 161-181.

V. Novac, Parcul Trivalea, în „Argesis. Studii şi Comunicări” (Muzeul Judeţean Argeş), Seria Istorie, XIII, 2014, p. 395-422 
 
 
 
Exponatul lunii octombrie
Vulturul pescar (Pandion haliaetus)
 
 
Vulturul pescar
   

Muzeul Judeţean Argeş expune în luna octombrie 2016, în cadrul mini expoziţiei Exponatul lunii, vulturul pescar (Pandion haliaetus).

În ţara noastră, această pasăre răpitoare de zi din ordinul Falconiformes este considerată a fi exclusiv o specie de pasaj, fiind întâlnită numai în migraţie, atunci când se deplasează între locurile de cuibărire, din nord, şi cele de iernare, din sud. Primăvara, pasajul se desfăşoară, de regulă, în aprilie şi mai iar toamna, în octombrie şi noiembrie, dar pot fi văzute, mai ales în Delta Dunării, păsări care migrează şi în martie sau septembrie, luna octombrie aflându-se, deci, în mijlocul pasajului de toamnă. Şi în judeţul Argeş, specia poate fi observată, însă foarte rar, trecând peste cursurile mari de apă, dar şi peste uscat. Imaginea păsării apare şi pe sigla European BirdWatching Day 2016 (Ziua Europeană a Observării Păsărilor), organizată pe plan naţional la începutul lui octombrie de Societatea Ornitologică Română, fapt care justifică, încă o dată, alegerea sa ca exponat al acestei luni.

Vulturul pescar este răspândit aproape în întreaga Lume, cuibărind în mare parte din nord-vestul, nordul, centrul şi estul Europei, dar şi în Asia şi America de Nord, la sud de Cercul Polar, unde este migrator, precum şi în unele regiuni dintre Ecuator şi Paralela 45°, unde este sedentar. De asemenea, rămâne tot timpul anului pe ţărmurile Australiei, pe multe din insulele care separă oceanele Indian şi Pacific şi în Caraibe. Iernează, cu precădere, în nordul Americii de Sud, partea centrală şi sudică a Africii şi în India.

Are dimensiuni medii (lungimea – 52-60 cm, anvergura aripilor – 152-167 cm), fiind mai mic ca acvila de munte, dar mai mare decât ereţii. Silueta de zbor este unică, corpul fiind masiv, cu aripi lungi şi înguste şi coadă scurtă, amintind de un pescăruş de talie mare. Partea superioară a corpului este maro (cu pene cu vârf albicios, la juvenil) iar cea ventrală este albă, aripile având, dedesubt, puncte negre şi o dungă închisă, la păsările adulte. Creştetul este albicios, peste ochi prezintă o dungă întunecată iar pe piept, o dungă cafenie, neclară.

Preferă să trăiască în apropierea lacurilor cu apă dulce, unde îşi instalează cuibul în locuri expuse, pe stânci sau pe vârful arborilor. Depune, de obicei, trei ouă, deschise la culoare şi cu pete cafenii, cam de mărimea celor de găină, clocite de ambii parteneri, timp de 35 de zile. Puii sunt hrăniţi în special de femelă cu hrana prinsă de mascul, iar la vârsta de două luni pot zbura. Mănâncă numai peşte, pe care îl caută zburând pe loc, la înălţimi de 10-40 m, plonjând cu capul şi picioarele înainte, afundându-se, adesea, complet în apă. Scoate, în general, diverse sunete ascuţite: „piu… piu…”, „chiu-chiu-chiu-chiu” etc.

În privinţa protecţiei, face parte din Anexa I a Directivei Păsări, din Anexa II a Convenţiei de la Berna şi din Anexa II a Convenţiei de la Bonn. De asemenea, este inclusă în Anexa 3 a OUG 57/2007, este exceptată de la vânătoare, conform Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, şi este menţionată în Cartea Roşie a Vertebratelor din România.

          Piesa expusă începând cu data de 1 octombrie, în holul clădirii-monument istoric a fostei prefecturi a judeţului Argeş, a fost preparată în urmă cu 62 de ani, în luna octombrie. Este o pasăre imatură, conservată în colecţia de vertebrate superioare a Muzeului Judeţean Argeş.
 
Secția Relații Publice,
Muzeul Județean Argeș
 
Read 125997 times Last modified on Friday, 30 September 2016 12:35
More in this category: Destinatie de week-end »
Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561