You don't have any slide!

Arhivă evenimente

Galeria de Artă

Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna“ Bulevardul Republicii, nr. 33  Galeria de artă&nb...

Planetarium

Planetariul   Str. Armand Călinescu, nr. 44Corpul C, intrarea dinspre Bulevardul Eroilormarţi...

Cercetare Ştiinţifică

Cercetare Științifică Muzeul Judeţean Argeş are o tradiţie în cooperarea, ca parte contractantã, cu...

Expoziţia temporară

Piteștiul de altădată, ilustrat     " Case memoriale din România" Cu ocazia Cent...

  • Galeria de Artă

  • Planetarium

  • Cercetare Ştiinţifică

  • Expoziţia temporară

Rate this item
(301 votes)

REDESCHIDEREA MUZEULUI ȘI REGULILE DE VIZITARE

 

 

Muzeul Județean Argeș vă comunică faptul că începând cu data de 20.05.2020 iși redeschide porțile pentru publicul vizitator.

Următoarele secții vor fi deschise pentru vizitare:

  • Expoziţia Flori de mină – Comorile adâncurilor:

          Program de vizitare: luni-duminică, 9.00-17.00.

          Preţuri bilete:

         Adulţi - 7 lei

         Elevi/studenţi/pensionari - 3 lei

  • Galeria Naţională de Artă Naivă:

              Program de vizitare: luni-duminică, 9.00-17.00.

             Adulţi - 8 lei

         Elevi/studenţi/pensionari - 3 lei

  • Muzeul Sportului Argeşean ,,Campionii":

             Program de vizitare: luni-duminică, 9.00-17.00.

       Adulţi - 6 lei

       Elevi/studenţi/pensionari - 3lei

  • Castrul Roman Jidova:

       Program de vizitare: luni-duminică, 9.00-17.00.

       Adulţi - 7 lei

       Elevi/studenţi/pensionari - 3lei

  • Cetatea Poienari:

       Program de vizitare: miercuri-duminică, 10.00-16.00.

       Ultimul grup urcă la 14:30

       Adulţi - 10 lei

       Elevi/studenţi/pensionari – 5 lei

     Taxă utilizare binoclu panoramic cu fise - Sumă fixă 0,50 lei / 5min

Începând cu 21 octombrie 2020, Cetatea Poienari poate fi vizitată după următorul program:
Miercuri-Duminică: 10.00-16.00 (ultimii vizitatori urcă la 14.30)
Luni-Marţi: închis.

Reguli pentru vizitare:

1. LA INTRAREA ÎN MUZEU VI SE VA MĂSURA TEMPERATURA;

2. PĂSTRAȚI DISTANȚA FIZICĂ DE MINIMUM 2 METRI ÎNTRE VIZITATORI;

3. FOLOSIȚI MASCA CHIRURGICALĂ ÎN INTERIORUL INSTITUȚIEI;

4. NU FORMAȚI GRUPURI MAI MARI DE 3 PERSOANE;

5. RESPECTAȚI TRASEUL DE VIZITARE INDICAT;

6. RESPECTAȚI-VĂ UNII PE ALȚII PE TOATĂ DURATA VIZITEI!

 

 

Două secole de la mișcarea de emancipare națională

condusă de Tudor Vladimirescu (1821‒2021).

Poza 

          Născut în jurul anului 1780, într-o casă de moșneni înstăriți din satul Vladimir, județul Gorj, Tudor Vladimirescu a reprezentat o figură emblematică pentru istoria principatului Țării Românești, numele său fiind sinonim cu mișcarea de emancipare națională de la 1821. Educația și-a desăvârșit-o la Craiova, în casa boierului Ioniță Glogoveanu ale cărui interese le-a reprezentat, fiind implicat într-o serie de activități comerciale, inclusiv în exportul de vite ăn Imperiul Habsburgic.

          Averea și-a constituit-o din comerț și tranzacții cu moșii. Comis al doilea, vătaf de plai la Cloșani (1806-1820) și sluger a intrat în rândurile pandurilor, remarcându-se în calitate de comandant al unui corp al acestora în războiul ruso-turc (1806-1812), fiiind recompensat pentru faptele de arme cu ordinul Sf. Vladimir, clasa a III-a, ridicarea la gradul de locotenent și dobândirea calității de sudit țarist.    

          Cunoscător de limbi străine, inclusiv greacă și germană, s-a aflat în 1814 la Viena, într-o chestiune ce privea moștenirea lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ioniță), prilej cu care a luat contact direct cu chestiunile politice ale momentului, atunci fiind în plină desfășurare lucrările Congresului ce viza restaurația și legitimismul vechilor monarhii.

          Revoluția condusă de Tudor a avut cauze naționale, economice și sociale, și, cu toate că a fost înfrântă, a adus în atenția cancelariilor marilor puteri europene situația din Principatele Dunărene, determinând Poarta să renunțe la domniile pământene.

          Doleanțele mișcării de emancipare națională de la 1821 au fost consemnate în diferite acte începând cu Proclamația de la Padeș (23 ianuarie/4 februarie 1821) și „Cererile norodului românesc” (a cărora variantă completă, de 48 de articole, nedescoperită încă, a fost definită drept o Constituție în presa britanică). Din toate documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale și politice și să asigure accesul țării la un statut de mai largă independență.

Muzeul Județean Argeș deține o serie de obiecte care au legătură cu acest marcant eveniment al istoriei noastre moderne. Între acestea, vă prezentăm un tablou și câteva piese numismatice.

Tabloul, cu titlul „Tudor Vladimirescu”, îl are ca autor pe regretatul coleg Augustin Lucici. Pictat în ulei pe carton, cu dimensiunile 42 x 34 cm, face parte din Colecția Galeriei de Artă „Rudolf Schweitzer‒Cumpăna” (nr. inv. 1259) și a fost executat de artist pe timpul când era elev la liceul „Dinu Lipatti” din Pitești, după originalul pictat de Theodor Aman în anul 1879, potrivit descrierii secretarului lui Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru.    

 

 

 

 

 

 

   

 

***

În perioada comunistă întreaga artă a fost schimbată și adaptată noilor principii ale statului, iclusiv iconografia monetară suferind modificări. Dacă în perioada precedentă, bancnotele înfățișau reprezentări ale țăranilor, portului popular și efigiilor lui Decebal și Traian, începând cu 1947 se trece la reprezentări de personaje istorice, precum Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza și Nicolae Bălcescu.

          Tudor Vladimirescu apare pentru prima dată pe bancnota de 1000 lei, emisă în 1947, alături de stema monarhică, un an mai târziu, în condițiie abdicării regelui și proclamării republicii, aceasta fiind înlocuită de stema comunistă.

bacnota1bacnota2

 

 

 

Variante ale bancnotei de 1000 lei, 1947 și 1948.

          În afara edițiilor de 1000 de lei din 1947 și 1948, portretul lui Tudor Vladimirescu apare pe bancnotele de 25 de lei emise în 1952 și respectiv 1966, păstrând în linii mari iconografia bancnotei de 1000 de lei și implicit a modelului originar de inspirație (tabloul realizat de Theodor Aman).

 bacnota3

Portretul lui Tudor Vladimirescu – 1000 lei 1947/1948.

bacnota4

Portretul lui Tudor Vladimirescu – 25 lei, 1952.

 bacnota5

Portretul lui Tudor Vladimirescu – 25 lei, 1966.

          În perioada de după de după 1989, are loc o nouă schimbare a aspectului bancnotelor aflate în circulație, renunțându-se la personalitățile din perioada comunistă. Tudor Vladimirescu ajunge să fie reprezentat doar pe o monedă comemorativă, din aur, emisă de Banca Națională a României în anul 2011, cu prilejul aniversării a 190 de ani de la Revoluția din 1821.

 bacnota6

Portretul lui Tudor Vladimirescu - moneda de 100 lei emisă de BNR.

Exponatul lunii ianuarie poate fi vizitat de luni până duminică, între orele 9:00-17:00, în vitrina special amenajată în holul de la intrarea din Bulevardul Eroilor.

 

 

 

         

 

 

 

 Galeria de artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna“ este închisă

vă multumim pentru întelegere!

 

 

Read 412970 times Last modified on Wednesday, 06 January 2021 14:50
Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561